Avnd n vedere stilul cu care au cștigat acest meci, merită probabil menționat ct de periferică a fost implicarea lui Tricouri de fotbal ieftine n prima repriză pe stadionul Wembley. După 43 de minute de joc, portarul lui Arsenal nu fusese ncă atins. Erling Haaland nu avusese nici cea mai mică atingere n careu. Aceasta a fost o partidă de uzură care cu siguranță ar fi avut un singur gol n ea.

Pnă cnd nu s-a mai schimbat. Ceva s-a schimbat la City, ceva ce ne spune la fel de multe despre Arsenal, precum și despre echipa lui Pep Guardiola. Au atacat finala Cupei EFL fără teamă, pentru că și-au dat seama ct de puține erau de care să se teamă. Chiar nainte de pauză, driblerii s-au dezlănțuit și, cumva, pariul ntr-o mulțime de dueluri unu la unu mpotriva unora dintre cei mai buni fundași din țară părea un pariu imposibil de pierdut.

Nu că City ar fi fost complet reticentă să nfrunte Arsenal de la bun nceput. De ce ai fi cnd i ai n echipă pe Rayan Cherki, Antoine Semenyo și, binențeles, Jeremy Doku? City a ncercat 11 intervenții n prima repriză și a avut momente de amenințare, dar de cele mai multe ori s-a izbit de două sau trei tricouri roșii. Doku, n special, se simțea copleșit, iar fără el, mijloacele lui City de a avansa n zone periculoase erau serios compromise.

Ca răspuns, City a concluzionat că, dacă nu reușesc să introducă mingea n zona periculoasă doar prin intermediul atacanților lor, toată lumea ar putea ncerca. Cnd Peter Bankes a fluierat, a dezlănțuit 11 jucători de succes hotărți să atace Arsenal. Matheus Nunes a cedat și a plecat, mai puțin un fundaș lateral inversat arhetipal și mai mult un forțător prin mijlocul terenului. Bernardo Silva nu s-a mișcat cu același ritm, dar efectul nu a fost diferit. City nainta, fără teama de ceea ce ar putea face Arsenal dacă ar pierde mingea.

Nu a fost vorba neapărat de o mare manichiură tactică a lui Guardiola, care părea la fel de surprins ca oricine că echipa sa a reușit să se impună n fața lui Arsenal n acest fel. Nu-mi venea să cred ct de bine ne-am descurcat n a doua repriză, a spus el. Nici Arteta, care a putut doar să privească cum apărarea sa era copleșită de cadavre.

Cnd Nico O'Reilly a intrat n poarta din spate pentru al doilea său gol, a fost unul dintre cei șapte jucători ai lui City din careul de pedeapsă ofensiv. Așa cum este normal ntr-o finală a Cupei EFL, titlurile vor fi furate de Kepa Arrizabalaga, al cărui coș ncrucișat cu mingea a fost primul său, dar dacă nu ar fi fost portarul rezervat al lui Arsenal, ar fi putut fi altcineva? Poate pentru prima dată n acest sezon, a părut că jucătorii lui Arteta nu pot controla jocul fără minge.

Acest lucru se datorează parțial a ceea ce City a făcut bine. Chiar nainte de a ncepe să atace Arsenal, presa lor și sufoca adversarii. Nu era nimic deosebit de complicat n ceea ce Guardiola le-a cerut celor patru atacanți, pur și simplu au ridicat un zid care a blocat mingile către Martin Zubimendi și Declan Rice și i-au provocat pe Arsenal să-i ocolească sau să-i depășească. Ultima variantă nu a funcționat cu adevărat odată ce Kai Havertz a nceput să obosească după un nceput strălucit; nu este un lucru bun pentru Viktor Gyokeres faptul că coechipierii săi nu l-au apreciat n meciurile unu-la-unu mpotriva rapidului, dar l-a cartonaș galben pe Abdukodir Khusanov.

Desigur, Arsenal ar fi putut și, n istoria recentă, ar fi susținut să se implice n atacurile formate din tricouri albastre. Acum doar cțiva ani l-ar fi avut pe Oleksandr Zinchenko plutind n terenul interior pentru a oferi un alt jucător pentru interacțiune. Poate că Jorginho sau Granit Xhaka nu ar fi avut nevoie de ele. Fără Martin Odegaard astăzi, nu aveau nimic altceva dect William Saliba, care a avut de la bun nceput o grămadă de jucători cu Erling Haaland. Rice și Zubimendi nu au putut găsi unghiurile necesare pentru a se elibera. Primul a primit o pasă n primele 20 de minute. Cel de-al doilea nu a primit niciuna.

Și David Raya a fost ratat. n ncălzirea dinaintea meciului, el și Tommy Setford l aplaudau pe Kepa pentru că a trimis pasele sale lungi la țintă. Numărul 1 al lui Arsenal nu are nevoie de astfel de laude. Abilitatea sa de a sparge liniile din spatele terenului este greu de găsit; absența ei se simte acut atunci cnd echipa este nghesuită.

Cnd City a amplificat intensitatea, Arsenal s-a trezit sufocat. ntre nceputul reprizei secunde și minutul 71, au efectuat un total de zero pase progresive. Uitați-vă la graficul de mai jos, care urmărește modul n care o echipă mișcă mingea pe teren. Sau, n cazul lui Arsenal, urmărește ncercările lor de a recrea tabloul Femeia plngătoare de Picasso, folosind terenul de pe Wembley ca pnză și o minge de fotbal ca pensulă.

n a doua repriză am avut, mai ales n primele 18-20 de minute, niște probleme n a ieși din acel blocaj, n a-i presa mai bine și mai ales n a gestiona mingea, cnd am recuperat-o, mult mai bine dect atunci cnd am făcut-o, a spus Arteta.

Uneori trebuie să acorzi credit și adversității cnd este att de bună n aceste perioade, iar ea profită de asta, iar noi am avut perioadele noastre, nu am avut, și atunci trebuie să acceptăm asta.

Succesul lui City pe teren vine cu o ntrebare: de ce nu face toată lumea asta mpotriva celor mai bune echipe? Există un răspuns evident. Majoritatea și pot pedepsi fără milă adversarii dacă reușesc să treacă de minge măcar o dată. Atacanții care te amenință n spate sau cu driblingul lor i fac pe fundași, chiar și pe cei cu viteza de recuperare a lui Khusanov, să-și verifice poziția puțin sau două n timp ce restul echipei lor avansează pentru a presa. Asta deschide golurile de care aveau nevoie Rice și Zubimendi și de acolo ar fi putut pleca Arsenal.

Singura problemă? Arsenal nu este genul acela de echipă de elită. Apărarea lor s-ar putea să cedeze doar atunci cnd o echipă de nivel City este la apogeul puterii sale, dar atacul lor poate eșua cu o frecvență mai mare.

Leandro Trossard nu a marcat ncă n 2026. Bukayo Saka are două. Gykeres a avut momentele sale importante n acest an, dar n peste nouă ore mpotriva lui Aston Villa, Liverpool, Manchester City și Manchester United a șutat patru goluri și niciun gol. Trei dintre ele au venit ntr-un singur meci mpotriva echipei lui Unai Emery. Aceasta este o producție extrem de slabă pentru un atacant care nu oferă prea multe n afară de șuturi.

Nu este o exagerare să spunem că cel mai periculos atacant al lui Arsenal n acest meci a fost Riccardo Calafiori, două șuturi n 25 de minute și tot attea pase progresive cte oricine altcineva dect Saliba. Nu este nevoie să fie cazul cnd Odegaard și Eberechi Eze revin sau dacă Havertz este capabil să joace toți cei 90 de metri la fel de bine cum a făcut-o n primii 30 de metri. Deși Arsenal a căzut praf n repriza secundă, a avut-o pe City la distanță de un picior n prima repriză și ar fi putut rezista la timp pentru ca Arteta să se adapteze dacă excelența adversarilor lor nu ar fi coincis cu eroarea costisitoare a lui Kepa.

Și totuși, acest rezultat amenință să fie genul de a strni emoții ntr-o bază de fani care nu este prea potrivită pentru a face față unei săptămni de introspecție. n cel mai bun caz, servește drept avertisment cu privire la ceea ce trebuie rezolvat la timp pentru ntlnirea dintre cei doi, ceea ce contează cu adevărat, deplasarea la Etihad peste 28 de zile, unde Arsenal și va defini sezonul. Fiecare dintre cele trei nfrngeri din cele 49 de meciuri anterioare acestuia a fost urmată de serii impresionante de nenvins. Vor fi multe aspecte pe care le vom discuta, a spus Arteta despre ce se poate nvăța din această nfrngere. Cred că trebuie să reflectăm asupra acestui lucru, să coborm puțin temperatura și să discutăm despre asta.

n timp ce Arteta caută să calmeze nervii, tricou fotbal manchester city omologul său are senzația că ceva mocnește de mult timp și ar putea acum să ia foc exact la momentul potrivit. Echipa este dedesubt, un miros care poate nflori, a spus Guardiola. Victoria ajută la [accelerarea] procesului.

Jucătorii au dovedit din nou - n special cei vechi - că atunci cnd a fost nevoie să facem ceva ce nu am făcut n mod constant n timpul sezonului, mai ales fără minge, mpotriva acelei echipe, pentru a atinge acel nivel, am reușit.

Au făcut-o fără nicio teamă. Au jucat cu o abordare proactivă, ca o echipă care credea că Arsenal nu le poate face nimic care să-i mpiedice. Asta e un semn foarte periculos pentru următoarea ntlnire dintre cei doi.